Antreprenoriatul - O provocare?

Antreprenoriatul reprezintă un proces ce constă în identificarea și urmărirea unei oportunități de afaceri, în scopul valorificării acesteia.

În sensul modern al economiei de piață, un antreprenor este un agent economic care adoptă un comportament activ și novator, care acceptă deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi.

Antreprenorialul reprezintă practic îmbinarea a trei roluri funcționale:

    1. Căutarea oportunității: antreprenorii identifica oportunități și reușesc sa obțină profit din acestea;
    2. Inovare: antreprenorii grăbesc generarea, diseminarea şi punerea în aplicare a ideilor inovatoare;
    3. Căutarea riscului: antreprenorii doresc să-şi asume riscurile asociate cu incertitudinea.

Realitatea ne-a arătat ca dezvoltarea antreprenorialului constituie una din modalitățile eficiente prin care se poate obține creștere economică și, mai ales, o creștere economică sustenabilă.  Criza economică din 2007 a arătat nevoia unei economii diverse și mai larg distribuită.  La nivel mondial, atunci când apare o situație de criza economică, apare și necesitatea de a dezvolta antreprenorialul în zona respectivă.  Exemplele sunt multiple. Am să amintesc unul singur:  în anul 2007 Statele Unite ale Americii s-au confruntat cu o puternică criză economică care a generat scăderea producției în mai toate sectoarele de activitate și implicit creșterea ratei șomajului.  In aceste condiții orașul Littleton, din statul Colorado a întreprins măsuri de dezvoltare a antreprenoriatului cu succes.  În loc să abordeze dezvoltarea economică precum multe alte orașe și orășele – atragerea companiilor mari prin acordarea de stimulente fiscale și terenuri – Littleton, condus de primarul Christian Gibbons, a dezvoltat tehnica de acum cunoscută ca „grădinărit economic” pentru a-și dezvolta economia din interior.Acest lucru a însemnat că, în loc să cheltuiască timp și resurse în speranța de a prinde un pește mare, Littleton s-a concentrat pe menținerea și ajutorarea companiilor care se aflau in etapa de supraviețuire, creând în același timp un mediu prietenos pentru antreprenorii locali.  Avantajele unei strategii economice de „grădinărit” față de o strategie bazată pe stimulente sunt acelea că costul pe loc de muncă creat este mult mai mic, investiția rămâne locală și este o strategie pe termen lung, spre deosebire de o soluție pe termen scurt.  Orașul a dezvoltat și acordat asistență pentru companiile mai mici, cu potențial de creștere ridicat, în special companiile aflate in etapa de supraviețuire.  Littleton s-a concentrat asupra companiilor aflate în etapa de supraviețuire, deoarece sunt suficient de bine stabilite încât sunt gata să crească, dar sunt destul de mici încât nu au întotdeauna resursele necesare pentru a face următorul pas, să se dezvolte, să aibă succes.  Încă de la începuturile sale, programul a „ajutat antreprenorii să dubleze baza de locuri de muncă în Littleton de la 15.000 la 30.000 de locuri de muncă și crescut mai mult de trei ori veniturile la bugetul local din vânzarea cu amănuntul de la 6 milioane de $ la 21 de milioane de $.“ Cu toate acestea, este important de menționat că acesta nu a fost un succes peste noapte! A durat mai mulți ani ca să se dezvolte un program care să corespundă nevoilor orașului Littleton[1].

Ei au reușit să învingă miturile despre antreprenori:

Mitul 1 – Antreprenorii se nasc, nu se fac.

Realitatea – În timp ce antreprenorii se nasc cu o anumită inteligenţă nativă, un fler pentru a crea, şi energie, prin ele însele aceste talente sunt ca şi ceramica neformată sau pânza nepictată. Crearea unui antreprenor se face prin acumularea de abilităţi relevante, know-how, experienţe, şi contacte pe o perioadă de ani, şi include şi doze mari de dezvoltare de sine.

Capacitatea creativă de a imagina şi apoi urmărirea unei oportunităţi este un descendent direct cel puţin 10 sau mai mulţi ani de experienţă care conduc la recunoaşterea tiparului.

Mitul 2 – Oricine poate începe o afacere.

Realitatea – Antreprenorii care fac diferenţa între o idee şi o oportunitate, şi care tind destul de sus, încep afaceri care au o şansă mai bună de succes. Norocul, în măsura în care este implicat, necesită o bună pregătire. Şi cea mai uşoară parte este să începi. Ceea ce e mai greu este supravieţuirea, susţinerea, şi clădirea unei afaceri astfel încât fondatorii ei să „culeagă roadele”. Probabil doar una din 10 până la 20 de afaceri noi care supravieţuieşte cinci ani sau mai mulţi oferă un câştig de capital pentru fondatori.

Mitul 3 – Antreprenorii sunt jucători de noroc.

Realitatea – Antreprenorii de succes îşi asumă riscuri calculate şi cu mare grijă. Ei încearcă să influenţeze sorţii, de cele mai multe ori prin a-i face pe alţii să împartă riscurile împreună cu ei şi prin evitarea sau cu minimalizarea riscurilor dacă au de ales. De cele mai multe ori impart riscul în părţi mai mici, doar atunci îşi alocă timp sau resurse pentru a determina dacă vor merge mai departe. Ei nu încearcă în mod deliberat să îşi asume mai multe riscuri, de care adesea nu este nevoie, nici nu se intimidează în faţa riscurilor care nu pot fi evitate.

Mitul 4 – Antreprenorii vor tot spectacolul pentru ei.

Realitatea – Deţinerea şi derularea întregului spectacol pune efectiv o limită superioară dezvoltării. Antreprenorii individuali de obicei reuşesc să supravieţuiască. Este extrem de dificil să creşti o afacere cu potenţial mai mare prin munca unui singur om. Antreprenorii cu potenţial mai mare îsi creează o echipă, o organizaţie, o companie. De asemenea, 100% din nimic este nimic, deci, în loc să se ia o bucată mare din tort, ei depun eforturi pentru a face tortul mai mare.

Mitul 5 – Antreprenorii sunt proprii lor şefi şi sunt complet independenţi.

Realitatea – Antreprenorii sunt departe de a fi independenţi şi trebuie să servească mulţi stăpâni. Aceste părţi implicate (stakeholders) includ parteneri, investitori, clienţi, furnizori, creditori, angajaţi, familii, şi aceia fară de care există obligaţii sociale şi comunitare. Antreprenorii, totuşi, pot face singuri alegeri de care se angajează să răspundă. Este foarte dificil, şi rar, să se clădească o afacere cu vânzări de peste 1 milion de lei de unul singur.

Mitul 6 – Antreprenorii lucrează mai mult şi mai greu decât managerii din companiile mari.

Realitatea – Nu este nici o dovadă că toţi antreprenorii lucrează mai mult decât substituţii din corporații. Unii da, alţii nu. Unii chiar spun că lucrează mai puţin.

Mitul 7 – Antreprenorii au de a face cu un stres imens și plătesc un preț mare pentru succes.

Realitatea – Este perfect adevarat. A fi un antreprenor este un lucru stresant şi solicitant.  Dar, nu este nici o dovadă că ar fi mult mai stresant decât numeroase alte roluri profesionale foarte solicitante, şi antreprenorii îşi găsesc slujba mai satisfăcătoare. Au un sentiment de reuşită, sunt mai sănătoşi, şi sunt mult mai puţin înclinați să se pensioneze decât cei care lucrează pentru altcineva. De trei ori mai mulți antreprenori decât manageri de corporații au spus că nu vor să se pensioneze niciodată.

Mitul 8 – Începerea unei afaceri este riscantă şi deseori se termină cu eşec.

Realitatea – Antreprenorii talentaţi şi cu experienţă – deoarece ei urmăresc oportunităţi atractive şi sunt capabili să atragă persoanele potrivite şi finanţarea necesară şi alte resurse pentru a face afacerea să meargă – deseori dezvoltă afaceri de succes. În plus, unele afaceri pot eşua, dar antreprenorii pot merge mai departe. Eşecul este deseori focul care căleşte oţelul experienţei de învăţare al unui antreprenor.

Mitul 9 – Banii sunt ingredientul cel mai important în demararea unei afaceri.

Realitatea – Dacă talentul şi celelalte ingrediente sunt acolo, banii vor veni, dar nu este sigur ca dacă un antreprenor are destui bani, el sau ea va reuşi. Banii sunt unul dintre cele mai puţin importante ingrediente într-o nouă afacere de success. Banii sunt pentru antreprenor ceea ce pensula şi vopseaua sunt pentru artist – o unealtă, care, în mâinile bune, poate să creeze minunăţii. Banii sunt mai degrabă o cale de a ţine scorul, decât un scop în sine. Antreprenorii se bucură de fiorul competiției şi, de fiecare dată, chiar şi după ce a făcut câteva milioane de lei sau mai mult, un antreprenor va lucra fără răgaz pe baza unei noi viziuni la crearea unei noi companii.

Mitul 10 – Antreprenorii ar trebui să fie tineri şi energici.

Realitatea – În timp ce aceste calităţi ajută, vârsta nu este o barieră. Vârsta medie a antreprenorilor care încep afaceri cu potenţial ridicat este cam pe la 30 de ani, şi sunt numeroase exemple de antreprenori care încep afaceri la vârsta de 60 de ani. Ceea ce este critic este să deții know-how-ul relevant, experienţa şi contactele care facilitează foarte mult recunoaşterea, şi urmărirea oportunităţii.

Mitul 11 – Antreprenorii sunt motivaţi doar de căutarea succesului financiar.

Realitatea – Antreprenorii care caută afaceri cu potenţial sunt mai atraşi de construirea de întreprinderi şi realizarea unui câştig de capital de lungă durată decât de bucuria imediată oferită prin salarii mari şi bonusuri. Un sentiment de reuşită şi realizare personală, de control al propriului destin, şi realizarea viziunii şi visurilor lor sunt de asemenea motivatori puternici. Banii sunt văzuţi ca un instrument şi un mod de a ţine socoteala.

Mitul 12 – Antreprenorii vor să aibă control şi putere asupra celorlalţi.

Realitatea – Antreprenorii de success sunt motivați de căutarea responsabilităţii, reuşitei, şi rezultatelor, şi mai puțin de putere în sine. Ei tind spre un sentiment de reuşită şi de depăşirea concurenței, şi nu spre o nevoie personală pentru putere exprimată prin dominare şi controlul asupra celorlalţi. Prin virtutea realizărilor lor, ei pot fi puternici şi influenţi, dar acestea sunt mai mult rezultate ale procesului antreprenorial decât o forţă motivatoare.

Mitul 13 – Dacă un antreprenor este talentat, succesul va apărea într-un an sau doi.

Realitatea – O maximă veche printre oamenii de afaceri capitaliști spune totul: Lămâile se coc în doi ani şi jumătate, dar pentru perle este nevoie de şapte sau opt ani. Rareori o afacere nouă se stabileşte solid în mai puţin de trei sau patru ani.

Mitul 14 – Orice antreprenor cu o idee bună poate să strangă capital pentru afacere.

Realitatea – Din afacerile antreprenorilor cu idei bune care caută capital pentru afacere, doar 1 până la 3 din 100 sunt finanţate.

Mitul 15 – Dacă un antreprenor are destul capital de început, el sau ea nu poate da greş.

Realitatea – Opusul este de regulă adevărat; asta fiind, prea mulți bani la început deseori crează euforie şi sindromul copilului răsfăţat. Lipsa de disciplină şi cheltuielile impulsive de obicei duc spre probleme serioase şi spre eşec.

În România, în ultima perioada de timp, se constată o dezvoltare a antreprenoriatului.  De asemenea există tot mai multe programe guvernamentale sau din alte surse care stimulează dezvoltarea antreprenorială. Tot mai mulți oameni au renunțat la statutul de angajat și au hotarat să devină proprii lor stăpâni.

Iată ce ne spunea un participant la un seminar organizat de Asociația Europeană pentru o Viață mai Bună în cadrul unui proiect anterior: „Am colaborat ca PFA cu Allianz Țiriac timp de 5 ani, după care mi s-a propus un post, tot în serviciul vânzări unde aveam carte de muncă. Astfel, am ocupat mai ȋntâi postul de Inspector, apoi cel de Manager Relații cu Clienții, timp de patru ani, după care am ales să revin la PFA din mai multe motive:

  • îmi organizez singur timpul de lucru;
  • veniturile realizate sunt superioare;
  • am posibilitatea de a-mi dezvolta propria carieră după un plan bine stabilit de mine și agreat de familia mea;
  • pot să acord mai mult timp familiei;
  • pot să relaționez mai bine cu oameni din diverse domenii de activitate.

Sunt convins că nu mi-am spus încă ultimul cuvânt, iar cariera mea se află pe un trend ascendent. De aceea aștept o nouă PROVOCARE”.

Iți pun deci o întrebare: vrei să ramai toată viața angajat și să fii la cheremul patronului, sau al șefului sau… vrei să devii propriul tău stăpân?

 

RĂSPUNSUL ESTE ……?

Întocmit de MOSCHOS PANAGIOTIS.

Expert plan de afaceri.

____________________________________

[1] Kyle Garratt, “Littleton’s Economic Gardening, up for an award from Harvard, helps jobs out-number residents,” Denver Westword Blogs, November 16, 2011, http://blogs.westword.com/latestword/2011/11/littleton_economic_gardening.php .

Recommended Posts

Leave a Comment

dezvoltare personala
%d bloggers like this:
Skip to toolbar