Capitolul 5 - De la cercetare la actiune - exemple practice de utilizare a datelor in planurile de afaceri
5.1 Introducere
Acest capitol se ocupa cu partea practica, de trecere de la obtinerea datelor in urma evaluarii nevoilor, la urmatoarea faza a procesului de implementare a afacerii, pregatirea planului de implementare a planului de afaceri.
Aceasta etapa de activitate are atat aspecte tehnice, cat si „strategice”. La nivel tehnic, este necesar:
- Sa luati rezultatele obtinute prin evaluarea nevoilor si sa le transformati intr-un set de obiective prioritare de actiune
- Sa elaborati un proiect de plan de actiuni, care aloca timp, resurse si personal actiunilor ce vor fi indeplinite
La nivel strategic va trebui sa gestionati in asa fel procesul, incat toate partile implicate sa cada de comun acord cu detaliile planului. In plus, trebuie sa luati masuri ca cei responsabili cu implementarea planului sa aiba suficiente resurse pentru a-si duce la indeplinire responsabilitatile.
Acest capitol are o abordare practica – ia rezultatele unei analize reale si trece prin procesul transformarii acestora intr-un plan coerent.
Capitolul contine doua exemple de realizare a evaluarii nevoilor. Prima implica examinarea unor date selectate din ancheta Fundatiei Europene asupra conditiilor de munca si le transforma intr-o evaluare a nevoilor din economia romaneasca in ansamblu. Al doilea implica o analiza la nivelul intreprinderii, folosind date preluate dintr-un exemplu irlandez – acesta ilustreaza material in care au fost transformate alte date intr-un set de prioritati de actiune.
5.2 Evaluarea nevoilor economiei romanesti
Cum am mentionat anterior, Fundatia Europeana efectueaza anchete cincinale ale conditiilor de munca in toata Uniunea Europeana. Cea mai recenta a fost efectuata in 2005 si ofera numeroase informatii despre ierarhia riscurilor dintr-o tara prin comparatii intre tari. In total, AECM colecteaza date despre 168 de indicatori ai conditiilor de munca si impactul acestora. Mai jos este prezentata o selectie a acestora, pentru a ilustra material in care datele la nivel international va pot ajuta sa elaborati un set de prioritati nationale in elaborarea unui plan de afaceri.
Inainte de a trece la analiza acestor date, trebuie subliniat ca, inainte de a stabili un set de prioritati, trebuie folosite date din mai multe surse. Desi datele din AECM sunt reale, acestea nu sunt un set complet de date ce trebuie folosite la elaborarea unui profil national al riscurilor. In plus, in scopul simplificarii, datele de mai jos nu au fost analizate sistematic. Pentru o analiza detaliata este nevoie de acces la datele primare din mai multe surse internationale si nationale pentru a obtine o imagine mai cuprinzatoare a nevoilor.
Caseta de activitate de mai jos contine un set de intrebari ce trebuie puse despre date, pentru a incepe sa elaboram o imagine a evaluarii nevoilor nationale.
Caseta nr. 11.
ACTIVITATEA 4 – Elaborarea unui profil national al nevoilor
Pentru a elabora un profil national al nevoilor, este necesara asamblarea tuturor informatiilor transnationale relevante si analiza lor acolo unde este posibil. Totusi, pentru scopul de fata, va fi suficient sa ne concentram asupra indicatorilor descrisi mai jos, in tabelele 9-19, care contin date referitoare la Romania din AECM.
Care sunt cei mai importanti factori raportati in tabele?
Care sunt cei mai importanti factori organizationali din tabele care caracterizeaza productivitatea si eficienta?
Care factori contextuali sunt importanti in stabilirea grupurilor tinta potentiale pentru un plan de afaceri la nivel national?
Care sunt grupurile de oameni dificil de influentat de catre planul dumneavoastra de afaceri?
Ce evaluari mai sunt necesare pentru a rafina profilul nevoilor?
Date contextuale
Tabelul 5: Ce tip de contract de munca aveti?
| Sex | Contract pe termen nelimitat | Contract pe termen fix | Contract temporar cu o agentie | Un plan de practica la locul de munca sau alt tip de instruire | Fara contract | Altele |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Barbati | 81,7 | 8,4 | 1,2 | 0,0 | 8,6 | 0,1 |
| Femei | 90,1 | 3,8 | 0,5 | 0,1 | 5,3 | 0,2 |
| Total | 85,7 | 6,2 | 0,9 | 0,1 | 7 | 0,2 |
Tabelul 6: De cati ani lucrati in intreprinderea dv.?
| Sex | <1 | 1-4 | 5-10 | 11-20 | >20 |
|---|---|---|---|---|---|
| Barbati | 11,9 | 28,5 | 22,7 | 22,5 | 14,5 |
| Femei | 11,5 | 26,1 | 23,8 | 22 | 16,7 |
| Total | 11,7 | 27,3 | 23,2 | 22,2 | 15,5 |
Tabelul 7: Sunteti in principal angajat, liber-profesionist cu sau fara angajati sau altele?
| Sex | Liber-profesionist fara angajati | Liber-profesionist cu angajati | Angajat | Altele |
|---|---|---|---|---|
| Barbati | 25,3 | 3,7 | 65 | 6 |
| Femei | 21,8 | 1,3 | 70 | 6,9 |
| Total | 23,7 | 2,6 | 67,3 | 6,4 |
Tabelul 8: Lucrati in sectorul de stat sau privat / un parteneriat public-privat / ONG / altele?
| Sex | Sector privat | Sector de stat | Parteneriat public-privat | ONG | Altele |
|---|---|---|---|---|---|
| Barbati | 70,7 | 17,8 | 3,3 | 0,2 | 8 |
| Femei | 65,1 | 27 | 1,5 | 0,7 | 5,7 |
| Total | 68,1 | 22 | 2,5 | 0,4 | 6,9 |
Tabelul 9: Cati oameni lucreaza in total in sediul local al intreprinderii in care lucrati?
| Sex | 1 | 2-4 | 5-9 | 10-49 | 50-99 | 100-249 | 250-499 | 500+ |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Barbati | 13,6 | 28,1 | 14,3 | 26,7 | 7,6 | 6,1 | 1,7 | 1,9 |
| Femei | 16,4 | 32,6 | 11,8 | 23,6 | 7,8 | 4,5 | 1,2 | 2 |
| Total | 14,9 | 30,2 | 13,2 | 25,2 | 7,7 | 5,4 | 1,5 | 2 |
Planul de lucru
Tabelul 10: Cate ore lucrati de obicei pe saptamana la principalul loc de munca?
| Sex | <10 | 10-30 | 31-35 | 36-40 | 41-45 | >45 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Barbati | 1,3 | 9,4 | 0,6 | 33 | 2,9 | 52,9 |
| Femei | 2 | 11,6 | 0,3 | 39,5 | 5,6 | 40,9 |
| Total | 1,6 | 10,5 | 0,4 | 36,1 | 4,2 | 47,2 |
Tabelul 11: Lucrati in schimburi?
| Sex | Da | Nu |
|---|---|---|
| Barbati | 19,5 | 80,5 |
| Femei | 22,7 | 77,3 |
| Total | 21 | 79 |
Tabelul 12: Lucrati cu norma intreaga sau fractionata?
| Sex | Norma fractionata | Norma intreaga |
|---|---|---|
| Barbati | 13,5 | 86,5 |
| Femei | 15,2 | 84,8 |
| Total | 14,3 | 85,7 |
Factori de risc profesional fizici
Tabelul 13: Principalii factori de risc profesional fizici din Romania
| Locul dv. principal de munca presupune: | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Sex | Tot timpul | Aproape tot timpul | Aprox. 3/4 din timp | Aprox. jumatate din timp | Aprox. 1/4 din timp | Aproape niciodata | Niciodata | |
| Pozitii fixe sau dureroase? | Barbati | 8,4 | 20,1 | 7,6 | 10,7 | 18,2 | 15 | 19,9 |
| Femei | 8 | 19,9 | 8,1 | 8,8 | 12,4 | 13,4 | 29,4 | |
| Total | 8,2 | 20 | 7,9 | 9,8 | 15,5 | 14,3 | 24,2 | |
| Ridicarea si mutarea oamenilor? | Barbati | 2,1 | 3,6 | 2,3 | 2 | 1,4 | 8,2 | 80,4 |
| Femei | 2,9 | 2,6 | 1,3 | 2,2 | 2,2 | 8,1 | 80,7 | |
| Total | 2,5 | 3,1 | 1,9 | 2,1 | 1,7 | 8,2 | 80,5 | |
| Manipularea de greutati? | Barbati | 8,5 | 13,3 | 6,4 | 8,4 | 18,7 | 16,5 | 28,2 |
| Femei | 1,9 | 10,1 | 3,5 | 4,1 | 13,6 | 18,6 | 48,3 | |
| Total | 5,5 | 11,8 | 5 | 6,4 | 16,3 | 17,5 | 37,5 | |
| Statul in picioare sau deplasarea? | Barbati | 29,3 | 26,2 | 7,1 | 10,3 | 9,6 | 6,8 | 10,8 |
| Femei | 24,3 | 28,6 | 7,6 | 6 | 7,9 | 5,7 | 19,9 | |
| Total | 27 | 27,3 | 7,3 | 8,3 | 8,8 | 6,3 | 14,9 | |
| Miscari repetitive de mana sau brat? | Barbati | 20,5 | 28,4 | 7,2 | 12,3 | 11,6 | 7 | 13 |
| Femei | 23,3 | 26 | 7,3 | 9,8 | 7,6 | 6,8 | 19,2 | |
| Total | 21,8 | 27,3 | 7,2 | 11,1 | 9,8 | 6,9 | 15,9 | |
| Lucrul la sediul intreprinderii? | Barbati | 27,6 | 16,4 | 2,9 | 7 | 8 | 11,7 | 26,4 |
| Femei | 46,4 | 15,6 | 2,5 | 2,6 | 1,4 | 5,2 | 26,3 | |
| Total | 36,2 | 16 | 2,7 | 5 | 5 | 8,7 | 26,3 | |
| Lucrul de acasa, prin intermediul calculatorului? | Barbati | 0,3 | 0,4 | 0,5 | 0,2 | 1,5 | 5,5 | 91,6 |
| Femei | 0 | 0,3 | 0,2 | 0,1 | 0,2 | 2,7 | 96,4 | |
| Total | 0,1 | 0,4 | 0,4 | 0,2 | 0,9 | 4,2 | 76,1 | |
| Lucrul de acasa, fara alt contact? | Barbati | 2 | 0,9 | 2,7 | 5 | 3,9 | 9,3 | 76,1 |
| Femei | 2,9 | 2,2 | 2,1 | 5,2 | 2,7 | 3,3 | 81,6 | |
| Total | 2,4 | 1,5 | 2,4 | 5,1 | 3,3 | 6,6 | 78,6 | |
| Lucrul in deplasare? | Barbati | 8,6 | 9,9 | 5,8 | 7,2 | 7,3 | 7,7 | 53,6 |
| Femei | 1,5 | 4 | 2,2 | 4,8 | 4,5 | 5,2 | 77,8 | |
| Total | 5,4 | 7,2 | 4,2 | 6,1 | 6 | 6,6 | 64,6 | |
| Lucrul in contact direct cu alti oameni in afara colegilor? | Barbati | 10,4 | 8,2 | 3,8 | 3,6 | 6,1 | 10,3 | 57,5 |
| Femei | 17 | 6,1 | 2,3 | 3,6 | 4,7 | 4,3 | 62 | |
| Total | 13,5 | 7,2 | 3,1 | 3,6 | 5,5 | 7,6 | 59,5 | |
| Lucrul cu calculatoare: calculator personal, retea, server? | Barbati | 4,2 | 0,9 | 1,4 | 2,2 | 4,1 | 5 | 82,2 |
| Femei | 7,5 | 5 | 0,5 | 2,1 | 2,3 | 3,9 | 78,7 | |
| Total | 5,7 | 2,8 | 1 | 2,1 | 3,3 | 4,5 | 80,6 | |
| Utilizarea internetului/a e-mailului in scopuri de serviciu? | Barbati | 2,5 | 1,3 | 1,1 | 0,8 | 2,6 | 6,4 | 85,4 |
| Femei | 2,9 | 3,9 | 0,8 | 0,6 | 3,5 | 3,6 | 84,7 | |
| Total | 2,7 | 2,5 | 0,9 | 0,7 | 3 | 5,1 | 85,1 | |
| Folosirea de echipamente personale de protectie? | Barbati | 32 | 7,8 | 2,6 | 3,2 | 1,9 | 9,6 | 43 |
| Femei | 30,5 | 4,5 | 1 | 1 | 2,5 | 7,9 | 52,7 | |
| Total | 31,3 | 6,3 | 1,9 | 2,1 | 2,1 | 8,8 | 47,4 | |
| La locul de munca sunteti expusi la: | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Sex | Tot timpul | Aproape tot timpul | Aprox. 3/4 din timp | Aprox. jumatate din timp | Aprox. 1/4 din timp | Aproape niciodata | Niciodata | |
| Vibratii mecanice asupra mainii de la echipamente, unelte, masini etc.? | Barbati | 10,9 | 8,5 | 1,5 | 5,1 | 8,4 | 9,8 | 55,8 |
| Femei | 4,6 | 3,1 | 2 | 2,4 | 3,2 | 9,3 | 75,4 | |
| Total | 8 | 6 | 1,7 | 3,9 | 6 | 9,6 | 64,8 | |
| Zgomot atat de intens incat trebuie sa ridicati vocea pentru a fi auzit de alte persoane? | Barbati | 6,7 | 8,8 | 2,2 | 5,9 | 9,6 | 13,9 | 52,7 |
| Femei | 5,6 | 4,7 | 1,4 | 3,2 | 3,1 | 10,2 | 71,9 | |
| Total | 6,2 | 6,9 | 1,8 | 4,7 | 6,6 | 12,2 | 61,6 | |
| Temperaturi ridicate care va fac sa transpirati chiar si cand nu lucrati? | Barbati | 3,2 | 8,7 | 3,3 | 21,4 | 13,9 | 13,2 | 36,2 |
| Femei | 2,5 | 7,1 | 4 | 12,8 | 12,1 | 15,6 | 46 | |
| Total | 2,9 | 7,9 | 3,6 | 17,5 | 13,1 | 14,3 | 40,7 | |
| Temperaturi scazute in interior sau exterior? | Barbati | 1,4 | 2,4 | 2,9 | 15 | 21,6 | 19,6 | 37,1 |
| Femei | 1 | 1,4 | 1,9 | 10,7 | 18 | 19,7 | 47,4 | |
| Total | 1,2 | 1,9 | 2,5 | 13 | 19,9 | 19,6 | 41,8 | |
| Inhalarea de fumuri, gaze, pulberi etc.? | Barbati | 6,1 | 14 | 4,9 | 6,7 | 8,7 | 11,9 | 47,8 |
| Femei | 5,1 | 3,6 | 2 | 1,8 | 3,6 | 10,8 | 73,1 | |
| Total | 5,6 | 9,2 | 3,5 | 4,4 | 6,3 | 11,4 | 59,5 | |
| Inhalarea de vapori de solventi? | Barbati | 0,8 | 2 | 1,5 | 3 | 6,3 | 15,3 | 71 |
| Femei | 2,8 | 1,7 | 0,3 | 0,9 | 2,5 | 11,7 | 80,1 | |
| Total | 1,7 | 1,9 | 1 | 2 | 4,6 | 13,7 | 75,2 | |
| Manipularea sau contactul pe piele cu substante chimice? | Barbati | 2,2 | 3,1 | 1,6 | 2,5 | 9,9 | 15,2 | 65,5 |
| Femei | 3,1 | 2,9 | 1,3 | 1,6 | 4,7 | 12,3 | 74,1 | |
| Total | 2,6 | 3 | 1,4 | 2,1 | 7,5 | 13,9 | 69,5 | |
| Radiatii X, ionizante, lumina lampii de sudura, fascicule laser? | Barbati | 1,2 | 1,6 | 0,6 | 1,7 | 2,7 | 9,5 | 82,8 |
| Femei | 0,6 | 0,9 | 0 | 0,1 | 0,5 | 5,5 | 92,3 | |
| Total | 0,9 | 1,3 | 0,3 | 1 | 1,7 | 7,6 | 87,2 | |
| Fumul de tutun al altor persoane? | Barbati | 3,3 | 9 | 3,1 | 5,2 | 10,5 | 16,2 | 52,8 |
| Femei | 3,2 | 3,1 | 0,4 | 2,7 | 8,5 | 14,6 | 67,5 | |
| Total | 3,3 | 6,3 | 1,9 | 4 | 9,6 | 15,5 | 59,5 | |
| Manipularea sau contactul direct cu materiale ce pot fi infectate? | Barbati | 1 | 4,8 | 2,3 | 3,9 | 6,4 | 13,3 | 68,5 |
| Femei | 3,7 | 5,8 | 1,6 | 3 | 5,7 | 8,1 | 72 | |
| Total | 2,2 | 5,3 | 2 | 3,5 | 6,1 | 10,9 | 70,1 | |
Tabelul 14: Cat de bine considerati ca sunteti informat in privinta riscurilor de accidente de munca?
| Sex | Foarte bine informat | Bine informat | Nu prea bine informat | Deloc informat |
|---|---|---|---|---|
| Barbati | 37,5 | 44,3 | 12,7 | 5,4 |
| Femei | 31,3 | 52,2 | 11,6 | 5 |
| Total | 34,6 | 47,9 | 12,2 | 5,2 |
Organizarea muncii
Tabelul 15: Caracteristicile principale ale organizarii muncii din Romania
| Sex | Da | |
|---|---|---|
| Puteti alege sau schimba succesiunea sarcinilor de serviciu? | Barbati | 60,9 |
| Femei | 61,3 | |
| Total | 61,1 | |
| Puteti alege sau schimba metodele de lucru? | Barbati | 63,9 |
| Femei | 75,1 | |
| Total | 60,6 | |
| Puteti alege sau schimba viteza sau ritmul de lucru? | Barbati | 76 |
| Femei | 75,1 | |
| Total | 75,6 | |
| Sarcina dv. implica sarcini scurte, repetitive, de mai putin de un minut? | Barbati | 22,8 |
| Femei | 31,2 | |
| Total | 26,8 | |
| Sarcina dv. implica sarcini scurte, repetitive, de mai putin de zece minute? | Barbati | 39,6 |
| Femei | 44,1 | |
| Total | 41,7 | |
| Ritmul de lucru va este impus de ceilalti colegi? | Barbati | 46,2 |
| Femei | 43,7 | |
| Total | 45 | |
| Ritmul de lucru va este impus de solicitari directe ale altor persoane? | Barbati | 51,3 |
| Femei | 55,8 | |
| Total | 53,4 | |
| Ritmul de lucru va este impus de indeplinirea planului sau de indicatori de performanta? | Barbati | 54,8 |
| Femei | 47,2 | |
| Total | 51,3 | |
| Ritmul de lucru va este impus de viteza automata a utilajelor sau de miscarea unui produs? | Barbati | 24,4 |
| Femei | 17,6 | |
| Total | 21,2 | |
| Ritmul de lucru va este impus direct de sef? | Barbati | 38,8 |
| Femei | 40 | |
| Total | 39,4 | |
| In ultimele 12 luni, ati avut o discutie sincera cu seful dv in privinta performantelor dv in munca? | Barbati | 48 |
| Femei | 47,2 | |
| Total | 47,6 | |
| In ultimele 12 luni, ati fost consultat in privinta schimbarilor in intreprindere sau a conditiilor de lucru? | Barbati | 41,5 |
| Femei | 43,1 | |
| Total | 42,2 |
Tabelul 16: Principalele caracteristici ale organizarii muncii in Romania
| Sex | Da | |
|---|---|---|
| In ultimele 12 luni, ati discutat probleme de serviciu cu seful dv.? | Barbati | 72,9 |
| Femei | 68,2 | |
| Total | 70,6 | |
| In ultimele 12 luni, ati discutat probleme de serviciu cu un reprezentant al angajatilor? | Barbati | 30,9 |
| Femei | 27,6 | |
| Total | 29,3 |
Tabelul 16: Principalele caracteristici ale organizarii muncii in Romania
| Postul dv. de lucru presupune: | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Sex | Tot timpul | Aproape tot timpul | Aprox. 3/4 din timp | Aprox. jumatate din timp | Aprox. 1/4 din timp | Aproape niciodata | Niciodata | |
| Un ritm foarte rapid de lucru? | Barbati | 12,3 | 20,9 | 9,8 | 11,4 | 11,8 | 19,9 | 13,8 |
| Femei | 15,3 | 25,5 | 7,3 | 9,6 | 10,5 | 15 | 16,9 | |
| Total | 13,7 | 23,1 | 8,6 | 10,5 | 11,2 | 17,6 | 15,3 | |
| Lucrul cu termene scurte? | Barbati | 11,6 | 20 | 9 | 11,9 | 15,1 | 17,1 | 15,2 |
| Femei | 11,2 | 19 | 6 | 9,3 | 9,9 | 24 | 20,7 | |
| Total | 11,4 | 19,6 | 7,6 | 10,7 | 12,7 | 20,3 | 17,8 | |
5.3 De la evaluarea nevoilor la un plan de actiuni
Aceasta sectiune prezinta o metoda de trecere de la evaluarea nevoilor la un plan de actiuni de afaceri si prevenirea stresului, folosind date reale dintr-un santier de constructii irlandez. Datele de mai jos redau pe scurt cateva dintre concluziile principale ale unei evaluari detaliate a nevoilor – pentru scopul de fata este suficient sa lucram cu un subset de nevoi care au existat in cazul real.
Descrierea santierului de constructii
Datele de mai jos sunt preluate dintr-un studiu realizat acum cativa ani pe un santier de constructii din Dublin. Scopul principal a fost caracterizarea personalului in ce priveste productivitatea, sursele de accidente de munca la si in afara muncii si elaborarea unor recomandari de actiune pe baza datelor gasite intr-un esantion de 489 de persoane (din totalul de 953).
Tabelul 17: Caracteristici demografice
| Varsta | <20 | 20-29 | 30-39 | 40-49 | 50-59 | 60+ |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2,5 | 30,9 | 31,1 | 23,7 | 10,8 | 0,8 |
| Sex | Barbati | Femei |
|---|---|---|
| 65,2 | 33,9 |
| Starea civila | Necasatorit | Casatorit | Vaduv | Concubinaj | Altele |
|---|---|---|---|---|---|
| 31,3 | 65 | 0,8 | 0,8 | 1,8 |
| Copii | Da | Nu |
|---|---|---|
| 58,3 | 41,7 |
| Alte persoane aflate in intretinere | Da | Nu |
|---|---|---|
| 7,4 | 92,6 |
| Vechime in munca (ani) | 0-5 | 6-10 | 11-15 | 16-20 | 21-30 | 30+ |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 34,4 | 14,4 | 20,6 | 14,6 | 13,9 | 2,1 |
| Nr. de ore lucrate | 1-20 | 21-30 | 31-39 | 40 | 41-50 | 50+ |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2,3 | 5,6 | 22,6 | 50,2 | 16,6 | 2,7 |
| Tipul de activitate | Permanenta | Temporara | Contract | Ocazionala |
|---|---|---|---|---|
| 85,5 | 7,8 | 4,1 | 2,6 |
Tipul de ocupatie
Existau foarte multe tipuri de ocupatii pe santierul de constructii din Dublin. Acestea erau grupate in opt categorii – operative (angajati manuali si semicalificati), functionari inferiori, functionari superiori, tehnice (activitati fizice calificate), paza santierului de constructii, supraveghetori, coordonatori si conducere.
Surse de accidente
Sursele de accidente au fost evaluate pe doua cai – participantilor li s-a prezentat un chestionar cu raspunsuri multiple cu 39 de puncte si li s-a cerut sa descrie cele mai importante trei surse de stres in opinia lor. Principalele surse de stres rezultate din raspunsurile cu variante fixe sunt descrise in tabelul de mai jos.
Tabelul 18: Principalele surse de accidente la santierul de constructii (variante fixe de raspuns)
| Sursa de accidente | Frecventa | Sursa de accidente | Frecventa |
|---|---|---|---|
| Diferentele dintre politica si practica | 3,5 | Prea multe sarcini de serviciu | 3,4 |
| A fi subestimat la locul de munca | 3,5 | Probleme privind stilul conducerii | 3,3 |
| Comunicare redusa | 3,5 | Salariul | 3,3 |
| Lipsa consultarii | 3,4 | Control redus asupra muncii | 3,1 |
| Lipsa feedbackului | 3,4 | Dezvoltarea carierei | 3 |
Nota: Scala de frecventa merge de la 1 – Niciodata la 5 – Intotdeauna
Principalele surse de accidente rezultate din intrebarile cu raspuns deschis sunt descrise in tabelul de mai jos.
Tabelul 19: Principalele surse de accidente la santierul de constructii (intrebari cu raspuns deschis)
| Surse de accidente | % | Surse de accidente | % |
|---|---|---|---|
| Presiunea timpului / responsabilitati / prea multe sarcini | 12 | Sustinere din partea conducerii si planificare deficitare | 6,6 |
| Salariul | 7,6 | Lipsa informarii si comunicarii | 6,5 |
| Avansare / lipsa unui loc de munca permanent / siguranta locului de munca | 6,9 | Subestimarea / lipsa feedbackului / lipsa recunoasterii | 6,3 |
| Lipsa resurselor / personalului / echipamentelor | 6,7 | Plan prelungit / munca in schimburi / planul de lucru | 5,8 |
Notă: Procentul se referă la procentul din toate răspunsurile la întrebare (erau posibile mai multe răspunsuri)
Mediul fizic de munca
Participantilor li se cerea si sa aprecieze si cat de des erau afectati de 14 elemente ale mediului fizic de munca. In total, au fost raportate doar nivele moderate de afectare, dar rezultatele din tabelul de mai jos indica unele concluzii importante.
Tabelul 20: Mediul fizic de munca in santierul de constructii
| Element | Nivel | Element | Nivel |
|---|---|---|---|
| Zgomot | Ridicat pentru angajatii in aer liber | Pulberi | Moderat catre redus pentru toti angajatii |
| Gaze | Moderat catre ridicat pentru angajatii in aer liber | Vibratii | Redus pentru toti angajatii |
| Microclimat cald | Moderat catre ridicat pentru toti angajatii | Microclimat rece | Ridicat pentru angajatii in aer liber |
| Umezeala | Redus catre moderat pentru toti angajatii | Iluminat | Moderat pentru angajatii din interior |
| Poluare | Redus pentru toti angajatii | Radiatii | Redus pentru toti angajatii |
| Substante chimice | Redus pentru toti angajatii | Murdarie | Moderat pentru angajatii din exterior |
| Intemperii | Ridicat pentru angajatii in aer liber | Ergonomia biroului | Moderat pentru angajatii din interior |
| Statia de lucru | Moderat catre ridicat pentru angajatii din interior | Echipament | Moderat pentru toti angajatii |
Nivelul sustinerii sociale
Aceasta intrebare a analizat nivelul sustinerii sociale a angajatilor din mai multe surse de la locul de munca. Concluziile, relativ la procentul din personal care raporteaza nivele reduse de sustinere, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 21: Nivelul de sustinere sociala a muncii in santierul de constructii
| Sursa sustinerii | % nivelului redus de sustinere | Sursa sustinerii | % nivelului redus de sustinere |
|---|---|---|---|
| Managerul de linie | 35,6 | Specializarea si formarea angajatilor | 14,7 |
| Managerul superior | 49,5 | Plan de asistenta a angajatilor | 28 |
| Sindicat | 52 | Departamentul planificare | 19,4 |
| Probleme legate de SSM | 23,5 |
Obiceiuri legate de sanatate
Participantii au primit cateva intrebari despre obiceiuri legate de sanatate. Principalele concluzii sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 22: Obiceiuri legate de sanatate la personalul santierul de constructii
| Obiceiuri legate de sanatate | Rezultate |
|---|---|
| Fumat | 30,5% fumau in jur de 16 tigari pe zi, dintre care 86% fumau in conditii de stres |
| Consum de alcool | 87% consumau alcool, 82% peste 21 unitati pe saptamana. Cantitatea de alcool s-a redus in ultimul an, 26% beau mai mult in conditii de stres |
| Exercitii fizice | 72,4% fac cateva exercitii, dintre care 17% zilnic, 35% mai putin de o data pe saptamana, 33% nu recurg niciodata la exercitii fizice ca reactie la stres |
| Somn | 12,7% declara ca dorm prost sau foarte prost, 24% dorm foarte bine, 30% adorm cu greu, 63% nu se simt odihniti cand se trezesc |
Cum ar putea intreprinderea sa reduca accidentele de munca?
Participantilor li s-a pus un set de intrebari cu raspuns deschis despre cum considera ca ar putea angajatorul sa reduca accidentele de munca. Primele 9 sugestii sunt descrise in tabelul de mai jos.
Tabelul 23: Sugestiile personalului santierul de constructii in privinta masurilor de reducere a accidentelor de munca
| Masura de prevenire a stresului | % | Masura de prevenire a stresului | % |
|---|---|---|---|
| Imbunatatirea stilului de management si a comunicarii | 22 | O implicare si o consultare mai bune ale angajatilor | 8,8 |
| Imbunatatirea conditiilor de munca, a climatului si a bunastarii la locul de munca | 21,8 | Ameliorarea aprecierilor si a feedbackului | 6,1 |
| Acordarea de prime, marirea salariilor, mai multe avansari, mai multe stimulente financiare, concediul anual platit | 17,5 | Instruirea sau formarea personalului in ce priveste adaptarea la noi sarcini | 5,8 |
| Reducerea numarului de sarcini, cresterea numarului de angajati si imbunatatirea pregatirii lor, redistribuirea mai buna a sarcinilor de munca | 11,1 | Consiliere si acces la consiliere | 3,7 |
| Asigurarea de echipamente mai bune | 3,2 |
Nota: Procentul reprezinta procentul dintre toate raspunsurile la intrebare (au fost permise mai multe raspunsuri)
Starea de sanatate si starea de bine
Tabelul urmator reda pe scurt starea de sanatate si starea de bine a angajatilor (masurata prin diferite metode de autoraportare) pe zece puncte.
Tabelul 24: Starea de sanatate si starea de bine a personalului santierul de constructii
| Indicator | Rezultat |
|---|---|
| Anxietate cognitiva | Foarte ridicata fata de norme. |
| Anxietate fizica | Foarte ridicata fata de norme. |
| Starea de bine psihologica | 25% au o stare de bine psihologica redusa – procent mai mare decat in populatia generala (15%). |
| Simptome musculo-scheletale | Nivele moderate comparativ cu loturi din SUA si Irlanda. |
| Simptome fizice generale | Nivele moderate comparativ cu loturi din SUA si Irlanda. |
| Simptome digestive | Nivele moderate comparativ cu loturi din SUA si Irlanda. |
| Simptome psihosomatice | Nivele moderate comparativ cu loturi din SUA si Irlanda. |
| Satisfactia intrinseca in munca | Relativ scazuta si cea mai scazuta dintre toate tipurile de satisfactie in munca. |
| Satisfactia extrinseca in munca | Relativ scazuta, dar cea mai ridicata dintre toate tipurile de satisfactie in munca |
| Satisfactie globala in munca | Relativ scazuta fata de loturile de comparare |
Nota: In privinta satisfactiei in munca, „extrinseca” se refera la satisfactia oferita de salariu si conditii de munca; „intrinseca” se refera la satisfactia oferita de natura muncii prestate; „globala” se refera la o evaluare combinata a celorlalte doua.
Metode de colectare si surse de date
In aceasta analiza s-au folosit mai multe metode de colectare si surse de date. Acestea sunt descrise succint mai jos.
In etapele initiale ale proiectului, au avut loc discutii cu reprezentantii conducerii si ai muncitorilor, pentru a stabili echipa proiectului. Unul dintre elementele principale ale acestor discutii l-a constituit identificarea problemelor potentiale ce vor trebui analizate la evaluarea nevoilor si identificarea surselor existente de informatii din cadrul intreprinderii, ce pot fi folosite in evaluarea nevoilor. Rezultatele acestor discutii initiale s-au reflectat in conturarea chestionarului de evaluare a nevoilor. Printre problemele importante reiesite cu ocazia acestor etape initiale s-au numarat necesitatea concentrarii asupra accidentelor de munca, a examinarii impactului muncii in schimburi si a includerii de informatii despre practicile de management.
Cum aceasta evaluare a nevoilor s-a concentrat in principal asupra unor probleme pentru care nu existau informatii in cadrul intreprinderii, au existat putine surse de informatii utile in conturarea chestionarului de evaluare a nevoilor. Totusi, existau informatii despre accidentele de munca si absenteism. Drept urmare, chestionarul evaluarii nevoilor nu s-a concentrat pe aceste probleme.
Principala metoda de colectare de informatii utilizata in procesul de evaluare a nevoilor a fost ancheta prin chestionar. Aceasta a fost completata cu interviuri aprofundate cu personalul de la resurse umane, formare si dezvoltare si sanatate si securitate in munca. Aceste interviuri au avut scopul obtinerii de noi informatii si verificarii celor culese prin ancheta.
Problemele intampinate pe parcursul procesului de evaluare a nevoilor
Pe parcursul procesului de evaluare a nevoilor au fost intampinate mai multe probleme. Acestea au inclus:
- Munca in schimburi – mare parte a personalului lucreaza in schimburi. Aceasta a pus probleme legate de comunicare in cadrul proiectului si de distribuire a chestionarelor. Se stia ca lipsa comunicarii cu toti angajatii ar fi dus la o slaba participare la chestionar. Drept urmare, s-a decis includerea in echipa proiectului a unui membru al personalului si organizarea mai multor intalniri cu personalul la postul lor de munca. In plus, membrii echipei proiectului aveau obligatia sa popularizeze proiectul in cadrul grupurilor pe care le reprezentau.
- Incredere – efectuarea unei anchete a problemelor de sanatate era o noutate in intreprindere. In plus, cum aceasta s-a concentrat asupra problemei securitatii muncii, personalul trebuia convins ca se face in interesul lor. In plus, deoarece era prima data cand era abordata problema sanatatii, asteptarile despre ce ar trebui sa faca angajatorul pentru remedierea securitatii in munca erau foarte mari. Aceste consideratii au dus la necesitatea elaborarii si implementarii unei strategii atente si cuprinzatoare de comunicare.
- Durata dintre evaluarea nevoilor si actiune – procesul elaborarii, implementarii si raportarii acestei anchete a fost foarte lung. Motivatiile au fost numeroase, cum ar fi dimensiunea intreprinderii, noutatea abordarii problemei stresului si rolul activ pe care l-a avut echipa proiectului in elaborarea raportului. S-a stiut ca durata dintre evaluare si trecerea la actiune avea sa fie mare. Aceasta problema a fost rezolvata prin comunicari foarte dese in toate etapele procesului. In plus, s-a trecut la implementarea precoce a unora dintre recomandari, chiar inaintea finalizarii raportului privind evaluarea nevoilor.
Discutii
Scopul principal al proiectului de la santierul de constructii a fost identificarea principalelor surse de probleme si ale efectelor lor asupra afacerii – aceasta nu a fost o ancheta privind sanatatea si securitatea in munca. Totusi, aceasta a continut elemente despre problemele de sanatate si securitate in munca si consideratii generale despre afacere, fapt pentru care este un proiect potrivit ca exemplu pentru elaborarea nui plan de afaceri.
Proiectul a fost condus de o echipa care a inclus experti din afara, care au condus proiectul, si reprezentanti ai principalelor departamente si parti implicate din cadrul aeroportului. Echipa proiectului a avut responsabilitatea de a elabora un plan al proiectului care urma sa fie prezentat spre aprobare conducerii intreprinderii inainte de a fi implementat.
Procesul prin care evaluarea nevoilor a fost transformata intr-un plan este detaliat in capitolul urmator, dar ca o ilustrare a rezultatelor, urmatorul set de masuri a fost recomandat de catre echipa proiectului. In total, au fost facut 16 recomandari grupate pe doua domenii: dezvoltarea intreprinderii si promovarea afacerii. Tabelul de mai jos reda succint aceste recomandari:
Tabelul 25: Recomandari privind masurile necesare la santierul de constructii
| Recomandari privind dezvoltarea intreprinderii | Recomandari privind promovarea sanatatii |
|---|---|
|
|
Caseta nr. 12.
ACTIVITATEA 3 – Ierarhizarea nevoilor angajatilor de pe santierul de constructii
Luand in considerare faptul ca ati vazut doar o parte a rezultatelor evaluarii nevoilor, raspundeti la urmatoarele intrebari cat mai bine posibil:
Care dintre rezultatele prezentate sustin recomandarile facute?
Ati fi ales alte probleme prioritare pentru care ati fi facut recomandari?
De ce ati fi ales alte probleme pentru care ati fi facut recomandari?
