In Blog

Cateva elemente de comunicare - introducere in comunicare

Prezentul capitol va acoperi urmatoarele aspecte:

  • 1.1 Definitii
  • 1.2 Modele de comunicare
  • 1.3 Teorii ale comunicarii
  • 1.4 Functii ale comunicarii

1.1 Definitii

Comunicarea este un ansamblu de actiuni care au in comun transmiterea de informatii sub forma de mesaje, stiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise s.a.m.d. intre doi indivizi, numiti interlocutori, sau mai formal, emitator si receptor. Este un proces dinamic, aflat intr-o continua schimbare. Societatea isi datoreaza existenta comunicarii interumane, ea inseamna comunitate umana si este privita ca un proces care implica participarea tuturor membrilor societatii respective. (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunicare)

Scopul comunicarii este de a:

  • Initia actiuni;
  • Face cunoscute necesitatile si cerintele;
  • Schimba informatii, idei, atitudini si convingeri;
  • Genera intelegere;
  • Stabili si mentine relatii.

Caseta nr. 1.

Teorii motivationale ale comunicarii

Atunci cand vorbim de comunicare si de antreprenoriat, ne putem gandi din perspectiva teoriilor motivationale deoarece trebuie sa luam in considerare principalii actori implicati in procesul economic:

  • – Angajati
  • – Angajatori
  • – Clienti
  • – Parti interesate

Acestia trebuie sa fie motivati pentru a-si imbunatati activitatea si pentru a contribui la imbunatatirea activitatii celor apropiati. Din aceasta perspectiva, comunicarea poate oferi o baza de informatii cuprinzatoare.

(Sursa: adaptat din Comunicarea Eficienta, Ion-Ovidiu Panisoara, Editura Polirom 2008)

1.2 Modele de comunicare

Din multitudinea modelelor propuse de diferiti autori, vom descrie aici cel mai cunoscut model, care este dezvoltat de Shannon si Weaver (1949). Acest model ar putea fi considerat drept exemplul prototipic al modelului de transmitere a comunicarii: un model care reduce comunicarea la un proces de „transmitere de informatii”.

Modelul lui Shannon si al lui Weaver este un model care, in cuvintele lui John Fiske, este „acceptat pe scara larga ca unul din principalele seminte de la care studiile de comunicare s-au dezvoltat” (Fiske 1982: 6). Claude Shannon si Warren Weaver nu erau sociologi ci ingineri care lucrau pentru Bell Telephone Labs in Statele Unite. Obiectivul acestora era sa asigure eficienta maxima a cablurilor telefonice si a undelor radio. Acestia au dezvoltat un model de comunicare care era menit sa ajute la dezvoltarea unei teorii matematice de comunicare.  Activitatea lui Shannon si Weaver s-a dovedit o activitate valoroasa pentru inginerii de comunicatie atunci cand trateaza aspecte precum capacitatea diferitelor canale de comunicare in „bits per secunda”. A contribuit la informatica si a condus la lucrari foarte utile privind redundanta in limbaj. Si prin „masurarea informatiei”, au determinat aparitia studiului „Teoriei Informatiei”. Cu toate acestea, aceste directii nu fac obiectul nostru de studiu aici. Problema este ca anumiti critici au afirmat ca modelul lui Shannon si al lui Weaver are o aplicatie mult mai mare pentru comunicarea umana decat pentru cea tehnica.

Modelul initial al C & W era alcatuit din cinci elemente:

  1. O sursa de informatii, care produce un mesaj.
  2. Un transmitator, care codifica mesajele in semnale.
  3. Un canal, la care semnalele sunt adaptate pentru transmitere.
  4. Un receptor, care ‘decodeaza’ (reconstruieste) mesajul de la semnal.
  5. O destinatie, unde ajunge mesajul.

Un al saselea element, zgomotul este un factor disfunctional: orice interferenta cu mesajul care calatoreste prin canal (ca de exemplu semnalul static la telefon sau radio) care poate determina ca semnalul primit sa fie diferit de cel trimis.

Pentru telefon, canalul este un fir, semnalul este un curent electric si transmitatorul, si receptorul sunt accesoriile telefonului. Zgomotul ar include „pocniturile”.

In conversatii, gura este transmitatorul, semnalul il reprezinta undele sonore, si urechea este receptorul. Zgomotul ar include orice distragere pe care o puteti experimenta in timp ce vorbiti.

Desi in modelului lui Shannon si Weaver, un vorbitor si un ascultator ar fi strict sursa si destinatia mai mult decat transmitatorul si receptorul, in discutiile despre model, participantii sunt umanizati ca expeditor si destinatar. Comentariile mele critice se vor referi mai putin la modelul lui Shannon si Weaver si mai degraba la modelul de transmitere generala pe care il reflecta acesta, si anume abordarea comunicarii numai ca un transfer al unui mesaj la destinatar catre expeditor. Prin urmare, cand vorbesc despre modele de transmitere in general, si noi vom face referire la participantii in procesul de comunicare, si anume la expeditor si la destinatar.

Nivelurile problemelor in analiza comunicarii

Shannon si Weaver au argumentat ca exista trei niveluri de probleme ale comunicarii:

  • Problema tehnica: cat de exact poate fi transmis un mesaj?
  • Problema semantica: cat de precis este „exprimat” sensul?
  • Problema eficacitatii: cat de mult sensul primit afecteaza comportamentul?

Shannon si Weaver, cu o oarecare naivitate, au presupus ca solutionarea problemelor de la Nivelul A ar conduce la imbunatatiri la celelalte niveluri.

Desi conceptul de „zgomot” intr-adevar face concesii pentru modul in care mesajele pot fi „distorsionate”, aceasta incadreaza aspectul in termeni de „interferenta” accidentala cu intentiile expeditorului decat in termenii unui proces de interpretare central si cu un anumit scop. Conceptul reflecta preocuparea lui Shannon si Weaver privind acuratetea si eficienta.

Avantajele modelului lui Shannon si Weaver

Anumite modele sunt utile pentru anumite obiective si mai putin utile pentru altele. Ca orice proces de mediere, modelele aduc in prim plan anumite caracteristici iar altele sunt transferate in plan secund. Punctele tari ale modelului lui Shannon si Weaver sunt:

  • – simplismul,
  • – generalitatea, si
  • – masurabilitatea.

Asemenea avantaje au facut ca acest model sa fie atractiv pentru mai multe discipline. De asemenea, a atras o atentie academica serioasa pentru comunicarea umana si teoria informatiei, conducand astfel la teorii si cercetari suplimentare.

Caseta nr. 2.

Model de Comunicare al lui Shannon si Weaver

(Sursa: adaptat din Comunicarea Eficienta, Ion-Ovidiu Panisoara, Editura Polirom 2008)

Un alt model de comunicare este cel cunoscut ca AIDA (atentie, interes, dorinta si actiune) care a fost pus in discutie pentru prima data de psihologul american E. K. Strong (1925) si inca are o deosebita influenta in anumite domenii de marketing.

1.3 Teoriile comunicarii

Exista foarte mult material scris dedicat teoriilor comunicarii. Cadrul teoretic al comunicarii depinde de perspectiva de a vedea si de a intelege comunicarea si natura acesteia: comunicarea ca mijloc de schimbare a relatiilor umane sau un mijloc de modificare a comportamentului in afaceri sau o abordare diferita orientata mai mult catre contextul organizational si institutional.

Atunci cand vorbim de antreprenoriat, trebuie sa consideram comunicarea din perspective diferite:

  • – Prima perspectiva este aceea ca aceasta comunicare este esentiala pentru modificarea comportamentului individual. Aceasta perspectiva se bazeaza pe teoria comportamentala care a fost dezvoltata de psihologi la jumatatea secolului XX. Aceasta teorie a avut o mare influenta in termeni de interpretare si de oferire a instrumentelor pentru modificarea aspectelor in comportamentul uman. Aceasta perspectiva isi are radacinile in teoriile de invatare si incearca sa explice modificarile din comportamentul individual prin diferite tipuri de teorii de invatare. Comportamentismul se concentreaza mai degraba pe cauzele imediate ale comportamentului decat pe analiza radacinilor actiunilor oamenilor din trecutul lor si din mediul lor. Considerand comunicarea din acest punct de vedere si plasand-o in contextul antreprenorial, s-ar putea incerca intelegerea mijloacelor prin care comportamentul oamenilor este invatat si conditionat: daca este un raspuns la stimulii externi sau la fortare pozitiva sau negativa sau daca este rezultatul observatiei sau a imitatiei.
  • – Cea de a doua perspectiva este cea care considera comunicarea din teoria psihodinamica care accentueaza importanta proceselor inconstiente sau ascunse ce au loc in interiorul dar si intre oameni. „Esenta acestei abordari este aceea ca recunoaste importanta proceselor psihologice – intre sine si ceilalti, intre experientele trecute si prezente si intre realitatea interioara si exterioara” (Brearley, 1991, p. 6). Perspectiva psihodinamica asupra comunicarii si a relatiilor interpersonale incearca sa gaseasca mijloacele prin care procesele inconstiente influenteaza comunicarea intre oameni. Aceasta perspectiva se concentreaza pe descoperirea motivatiilor ascunse din spatele cuvintelor si actiunilor oamenilor si pe impactul experientelor si asocierilor trecute. Una din modalitatile prin care abordarea psihodinamica poate ajuta la imbunatatirea practicii este aceea de a permite oamenilor implicati sa fie mai sensibili la ceea ce se intampla in interior in timpul interactiunilor. Conform acestei perspective, indivizii folosesc mecanisme de aparare pentru a trata anxietatea inconstienta. Folosirea unei perspective psihodinamice implica faptul de a fi sensibil la motivatiile ascunse sau inconstiente din spatele muncii sau actiunilor oamenilor.
  • – Cea de a treia perspectiva este o comunicare orientata pe individ care este considerata o reactie la primele doua perspective prezentate mai sus si care accentueaza „empatia” si „realizarea potentialului complet individual”. R. Wondrak, mentioneaza ca „orientarea spre individ este o vedere foarte pozitiva asupra comportamentului uman si asa cum o sugereaza si numele se refera la convingerea conform careia un individ este central cu puncte tari, aspiratii si liber arbitru constient. Exista o convingere inerenta ca fiecare individ este capabil sa isi indeplineasca ambitiile personale si sa isi atinga potentialul maxim”. Autorul acestei perspective accentueaza „importanta centrala a opiniei individului despre sine, valori personale si interese si importanta modului in care o persoana actioneaza in prezent”. Comunicarile si relatiile sunt centrale pentru perspectiva umanista sau orientata spre individ. „Persoana din perspectiva orientata spre individ este vazuta ca actionand astfel incat sa isi indeplineasca doua necesitati primare. Prima este necesitatea pentru auto-actualizare. Cea de a doua este necesitatea de a fi iubit si pretuit de ceilalti”. (McLeod, 1998, pp. 94-5). Este important sa subliniem ca perspectiva umanista sau orientata spre individ accentueaza necesitatea si potentialul fiecarui individ pentru auto-actualizare. Comunicarea si relatiile sunt centrale pentru aceasta perspectiva, ca mijloc principal prin care indivizii isi dezvolta sensul lor in ei insisi. Din aceasta perspectiva, o buna comunicare si relatiile implica veridicitate, consideratie si empatie pozitiva neconditionata.
  • – Cea de a patra perspectiva a comunicarii este perspectiva sociologica care este interesata de modul in care indivizii din lumea sociala sunt plasati – practici sociale, norme si conventii sociale, structuri si divizii sociale – in forme si care determina anumite interactiuni si relatii. Modelul social sau sociologic ofera un cadru pentru recunoasterea modului in care interactiunile cotidiene sunt formate prin contextul social. O perspectiva sociala sau sociologica considera relatiile interpersonale ca fiind influentate la orice nivel de contextele sociale in care acestea au loc, de exemplu prin furnizarea indivizilor cu roluri care modeleaza actiunile lor. Conform lui Goffman, contextele particulare ofera indivizilor roluri pe care acestia trebuie sa le joace. Exemplul cel mai evident in acest sens il reprezinta rolurile de munca. De exemplu, a fi asistenta medicala necesita preluarea individuala a acelui rol pentru un comportament specific, acela de a se purta intr-un anumit fel cu pacientii, si in alt fel cu colegii care si ei, la randul lor, joaca alte roluri (doctor, manager, fizioterapeut etc.). Aceeasi persoana poate atunci sa plece acasa de la serviciu si sa i se ceara sa joace alte roluri, ca de exemplu de mama, vecin sau director de scoala, fiecare din acestea oferind un scenariu diferit, determinand comportamente diferite reflectate in interactiunea cu ceilalti.

1.4 Functiile comunicarii

Atunci cand vorbim despre functiile comunicarii trebuie sa ne gandim la ce fel de comunicare este folosita, de exemplu folosim comunicarea pentru a ne exprima, pentru a obtine informatii sau pentru a ne impartasi sentimentele sau pentru a-i controla pe ceilalti etc.

In general, exsita 8 functii importante de comunicare:

  • de informare,
  • de socializare,
  • de motivare,
  • de dialog,
  • de educare,
  • de promovare a culturii,
  • de promovare a distractiei si
  • de a promova integrarea.

De exemplu, din punctul de vedere al comunicarii manageriale, cea mai importanta functie este aceea de a informa, conducerea unei societati fiind responsabila pentru primirea si selectarea informatiilor de la diferite surse si apoi interpretarea si transformarea acestor informatii in linii directoare sau decizii care sunt transmise angajatilor.

Dintr-un alt punct de vedere putem sa intelegem ca aceasta comunicare functioneaza dupa cum urmeaza:

  • – Una din primele sale functii este cea referitoare la intelegere si cunoastere. Comunicarea sprijina individul pentru a se cunoaste mai bine si apoi pentru a-i cunoaste pe ceilalti. Aceste doua tipuri de cunoastere sunt interdependente in sensul ca atunci cand ajungem sa ii cunoastem pe ceilalti in procesul de comunicare, ajungem sa ne cunoastem pe noi insine si intelegem modalitatea in care reusim sa ii influentam pe ceilalti si cum ceilalti ne influenteaza pe noi.
  • – Cea de a doua functie se refera la dezvoltarea unei relatii consecvente cu ceilalti, aici comunicarea avand functie de socializare.
  • – Cea de a treia functie importanta este cea referitoare la dimensiunea influenta si la calitatea de persuasiune a comunicarii.

Caseta nr. 3.

Functiile comunicarii in afaceri

Cand vorbim despre comunicare si afaceri trebuie sa avem in vedere anumite functii de baza care care pot fi asociate cu aceasta, ca de exemplu:

  • – De informare
  • – De persuasiune
  • – De motivare
  • – De inspirare

Pentru a dezvolta o comunicare eficienta, este important sa se stabileasca inca de la inceput pe care din functiile mentionate mai sus dorim sa le realizam. Apoi, este esential sa intelegem aspectele cheie ale locului de munca precum si organizatia careia ii apartine precum si caracteristicile angajatilor (obiceiuri comportamentale, ocupationale sau industriale din domeniu etc.).

Activitate practica

Caseta nr. 4.

Activitate practica

Comunicarea este esentiala pentru orice relatie. Construirea si gestionarea relatiilor cu partenerii, clientii si cu angajatii se bazeaza in mod direct pe comunicare.

Din punctul de vedere al antreprenoriatului, comunicarea este importanta din cel putin 2 perspective: de a transmite informatii si mesaje catre clienti si de a defini relatiile din organizatii si intre cei care pot face o schimbare care sa aiba un impact pozitiv asupra angajatilor.

In SUA, angajatorii considera ca este foarte important sa comunice activ cu angajatii lor despre aspecte care tin de companie, furnizandu-le toate informatiile necesare si primind feedback de la acestia.

Tinand seama de experienta dumneavoastra din Romania, si avand in vedere defintiile, modelele, teoriile si functiile descrise in prezentul Capitol, incercati sa va creati propriul model de comunicare care ar putea functiona eficient din punctul dumneavoastra de vedere:

  • – Care sunt dificultatile pe care le intampinati in acest proces?
  • – V-ati mai gandit vreodata la activitatea dumneavoastra zilnica in aceasta maniera?
  • – Ca antreprenor considerati ca aceasta abordare este cea adecvata?
Recommended Posts

Leave a Comment

managementul performantei in antreprenoriat, managementul performantei, performanta, management, antreprenoriat, antreprenor, succescomunicare antreprenoriala, importanta comunicarii antreprenoriale, comunicare,
%d bloggers like this:
Skip to toolbar